Orice cuplu care isi doreste conceptia unui copil, trebuie sa cunoasca faptul ca, pe langa efectele nocive pe care fumatul le produce propriului lor organism, aceast viciu afecteaza insasi fertilitatea, demonstrandu-se stiintific ca 50% dintre femeile fumatoare, in raport cu cele care care nu imbratiseaza acest viciu, vor avea sanse mai scazute de a ramane insarcinate in primele 12 luni de incercari.
  Astfel, se poate vorbi despre o procreatie intarziata, deoarece ovulele sunt mai putin pregatite sa fie fecundate, in timp ce calitatea peretelui uterin, destinat sa gazduiasca oul, se degradeaza semnificativ.
  Mai mult, fumatul intens al viitorului tatic, determina o calitatea inferioara a spermei, datorita scaderii motricitatii si duratei de viata a spermatozoizilor.
  Aceasta probleam a fertilitatii, nu este influentata doar de fumatul activ, ci si de cel pasiv ce se refera la femeile care nu au obiceiul de a fuma, dar care sunt expuse, din diferite motive la inhalarea fumului de tigara.

  Daca fumatoarea activa sau pasiva, a ramas totusi gravida, prelungirea constienta a acestui fapt pe intreg parcursul sarcinii, sta la baza numeroaselor complicatii grave si anume: sangerari vaginale anormale, avortul spontan, implantarea anormala a oului fecundat (sarcina extrauterina), deoarece efectul nociv al nicotinei regasite in tigari, repercuteaza direct asupra activitatii tubare.
  In plus, fumatul, in forma lui activa sau pasiva, poate influenta reducerea nivelului de colagen, care asigura rezistenta la intindere si tensiune, determinand dezlipirea prematura a placentei sau leziuni premature ale membranelor, complicatii care sporesc, cu 20% riscul nasterilor premature.
  De fiecare data cand mamica inhaleaza dintr-o tigareta, monoxidul de carbon interfereaza cu oxigenul din sange si are ca efect, un aport diminuat al oxigenului transportat bebelusului. De asemenea, nicotina, la fel de nociva, contracta vasele sanguine de la nivelul placentei, aspect care determina din nou scaderea cantitatii de oxigen si de substante nutritive pe care micutul trebuie sa o primeasca.

  Printre alte efecte ale tutunului, se numara si greutatea scazuta a nou-nascutului, cu cel putin 200-300 gr. fata de cea normala, greutate pusa pe seama unei dezvoltari intrauterine retardate, care poate influenta, deopotriva, dezvoltarea fizica armonioase a toracelui sau a craniului acestuia.
  Fumatul are repercursiuni si asupra laptelui matern, deoarece intervine o diminuare cu 30-50% a secretiei lactice, femeile fumatoare incetand perioada de alaptare mut mai devreme fata de celelalte.
Aparitia unor malformatii congenitale, cum ar fi unirea incompleta a structurii buzelor (buza de iepure) sau probleme legate de bolta palatina, sunt alte consecinte nefaste ale fumatulului activ sau pasiv al femeii insarcinate.
  Cat priveste sanatatea psihica, s-a constatat faptul ca, atat fumatul matern activ, cat si cel pasiv, in primele saptamani de graviditate, creste cu 40% riscul ca bebelusul sa sufere de autism, risc care se dubleaza atunci cand vine vorba de sindromul ADHD (tulburare comportamentala). Totodata, copilul provenit dintr-o mama fumatoare, va avea un IQ mai scazut fata de cel al carui mama nu este consumatoare de tigari.
  Mai mult, acesta va avea si un sistem imunitar fragil, tinzand sa fie mult mai expus, in primii 5 ani de viata, la divese infectii respiratorii (astm bronsic, pneumonie, etc). Cel mai dramatic este faptul ca, efectele tutunului ii urmaresc pe acesti copii chiar si la adolescenta, deoarece dependenta nicotica pe care ei o manifesta, a fost corelata deseori cu fumatul matern, in perioada cand a avut loc dezvoltarea intra-uterina a acestora.

  Sindromul mortii subite sau „moartea in patut” ramane, insa, cea mai grava consecinta a acestui viciu, care ameninta copilul pana la varsta de un an, un sindrom asimptomatic, ce survine in timp ce micutul doarme, fara a-i provoca convulsii.
  Toate aceste afectiuni nefaste ale fumatului pot fi diminuate surprinzator sau chiar eliminate in totalitate, daca femeia care isi doreste sa ramana insarcinata, renunta la acesta patima cu 12 luni inainte de a incepe conceptia, sau, in cazul unei sarcini neprogramate, intrerupe consumul de tigari, imediat ce are cunostinta de existenta graviditatii.
  In cazul in care, acest viciu este mult mai puternic decat vointa viitoarei mamici de a deveni abstinenta, programele anti-tabac pot fi de un real ajutor pentru acestea, in detrimentul altor alternative, cum ar fi terapiile cu plasturi antifumat, condamnati de majoritatea specialistilor, datorita efectelor negative care pot afecta sarcina.

  Bine de stiut :

•   studiile au demonstrat faptul ca, femeile care fumeaza mai mult de 10 tigarete/zi si care urmeaza procedura fertilizarii in vitro, au o sansa de a ramane insarcinata de doar 15%, spre deosebire de femeile nefumatoare a caror sansa de reuşita creste undeva la 23%.
•   un stiudiu american a arata ca predominanta retardului de crestere este in stransa legatura cu perioada in care fumeaza femeia insarcinata, dupa cum urmeaza:
          - 7, 2% daca fumeaza doar in primu trimestru de sarcina;
          - 15, 4% daca fumeaza in trimestrul II si III de graviditate;
          - 17,7% daca gravida fumeaza pe intreaga perioada a sarcinii.
  La femeile care nu sunt afectate de acest viciu, riscul aparitiei retardului de crestere este in medie de doar 8,5%.
•   cercetatorii japonezi considera ca efectele nocive ale fumatului se transmit pana la a-III-a generatie, constantand faptul ca, daca bunica a fumat in perioada in care a fost insarcinata, exista un risc dublu pentru ca nepotul acesteia sa se imbolnaveasca de astm, chiar daca mama lui este nefumatoare.